Rolul femeii în familie

În această postare, voi vorbi despre rolul femeii în familie. Aș vrea să scot în evidență faptul că familia este nucleul societății, iar în familie rolul cel mai important îl are femeia.Voi aduce câteva argumente, în vederea susținerii acestei afirmații.În primul rând femeia este cea care dă naștere copilului,lucrul indispensabil de care orice cuplu are nevoie la un moment dat pentru a se putea împlini.Ea este cea care îl ingrijește și care se ocupă cel mai mult de educatia și creșterea lui corectă, pentru că pot spune că rolul mamei în viața copilului este mult mai important decât cel al tatălui. Bărbații au și ei responsabilități față de copii dar nu atât de multe ca mama. Acest lucru este recunoscut chiar și de autorități, pentru că în cazul unui divorț, copilul dacă nu a împlinit vârsta de 14 ani aproximativ rămâne automat la mamă, rare fiind situațiile când rămâne la tată. Această importanță a mamei vine de la cultul religios al Fecioarei cu Pruncul.

La întrebarea: „Cine ar trebui să se ocupe într-o familie de creșterea copiilor?” răspunsul dominat a fost că ambii părinți.Însă realitatea este cu alta. În zilele noastre mama preia majoritatea sarcinilor de îngrijire a copilului: ea supravegheză lecțiile și timpul liber al copilului, gătește, spală pentru copil, tot ea îl duce la școala sau la doctor. La întrebarea: “Bărbații pot crește copii la fel de bine ca și femeile?” majoritatea subiecților(53%) au răspuns că nu. Comportamentul cotidian pare a confirma acest lucru, femeile fiind mult mai direct implicate decât bărbații în acest proces. Problema care apare frecvent este, ce anume înțeleg bărbații prin faptul că și ei participă în mod egal la creșterea și educarea copilului. Se poate constata că ei înțeleg prin această contribuție a lor, pe care o consideră superioară, întreținerea în ansamblu a familiei.
Raportul de putere din familie, între bărbați si femei, sunt întemeiate încă din procesele de socializare din familiile de origine, unde bărbații pot fi educați să fie autoritari si dominanți, sau dimpotrivă pot învăța să-și proteje și să-și ajute soția în tot ceea ce face. La fel se întâmplă și cu femeile. Ele din familia de origine învață să fie sau nu supuse, să-și îndeplinească sau nu toate sarcinile pe care trebuie să le facă. În aceste cazuri trebuie să se ajungă la o cale de mijloc pentru a nu se crea conflicte, astfel prin comunicare și înțelegere cei doi parteneri putând duce o viață fericită împreună.

Violența în familie, este una din problemele care se întâlnește în toate țările. Există femei agresate fizic si psihic de către proprii bărbați care nu au curajul să-și strige durerea de frica soțului. Autoritățile susțin femeile din acest punct de vedere deoarece există anumite drepturi pentru femeile agresate care le protejează de soții violenți. Faptul că bărbații tind să devină violenti în relația de familie este pentru a-și afirma superioritatea față de femeie. Raportul dintre femeile si bărbații bătuți de partenerii de viață arată o indiscutabilă dominație masculină: 18% dintre femei față de 1% dintre bărbați care declară că au fost bătuți de partenerul de viață. Excesul de dominție masculină este cel care le încurajează pe femei să aibă o reacție violentă atunci când sunt agresate.


Sursa: Ultima inegalitate-Relațiile de gen/ Vladimir Paști; pref. de Mihaela Miroiu - Iași: Polirom, 2003